Cu imparțialitate despre legile justiției

Un scandal imens a produs și continuă să producă, în viața politică românească și nu numai, dezbaterea în forul legislativ a legilor justiției. Vom încerca, în cele ce urmează, să analizăm cele mai controversate aspecte ale dezbaterilor parlamentare și în ce măsură soluțiile rezultate din acestea aduc sau nu atingere independenței justiției.

1. Răspunderea magistraților

În principiu magistrații nu răspund pentru erorile judiciare săvârșite în cursul activității lor, statul fiind cel care plătește despăgubiri fără a se îndrepta cu acțiune în regres împortiva magistratului vinovat. Acest principiu asigură independența decizională atât judecătorilor cât și procurorilor. De la acest principiu, în toată lumea, de la Răsărit la Apus, există două excepții: reaua-credință și grava neglijență.

Reaua-credință înseamnă intenție, iar magistratul care greșește intenționat nu poate fi exonerat de răspundere, statul fiind obligat să se indrepte de fiecare dată cu acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului vinovat.

Grava neglijență înseamnă, spre exemplu, neobservarea de către judecător sau procuror a unei dovezi de nevinovăție indiscutabilă aflată la dosar și invocată de inculpat în apărare, dar pe care judecătorul nu a luat-o în considerare. Și în acest caz există răspundere. Obligatorie. Nu suntem de acord cu UNJR care face din aceste două situații o modalitate de răspundere facultativă, o opțiune a statului care se poate îndrepta împotriva magistratului vinovat dar poate foarte bine să nu o facă.

2. Secția de investigare a magistraților din cadrul  Parchetului General

Alianța PSD-ALDE-UDMR a votat pentru înființarea unei secții de investigare a magistraților în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de Augustin Lazăr.

PNL-USR-CSM-Forumul judecătorilor, Asociația procurorilor, protestează vehement pentru motivul că se aduce o gravă atingere independenței justiției, luptei anticorupție.

Nu se precizează de ce o asemenea structură în cadrul DNA este utilă iar în Parchetul General este inutilă. Ba chiar Augustin Lazăr care, în calitate de Procuror general, ar coordona o astfel de structură este profund nemulțumit și afirmă că se vrea preluarea controlului asupra justiției. Cum, câtă vreme această structură este chiar în mâinile lui? Se mai spune că într-un an au fost anchetați doar 14 magistrați și nu este necesară o structură pentru un număr așa de mic de magistrați suspecți de corupție. Păi atunci de ce există o astfel de structură în cadrul DNA? Nu se spune o vorbă despre luptele interne din Ministerul Public care au determinat-o pe șefa DNA să o aresteze pe șefa DIICOT fără ca fostul Procuror general Tiberiu Nițu să aiba ceva de spus. În mod normal, un astfel de dosar trebuia de îndată preluat la PICCJ și soluționat în mod imparțial. Dăcă ar fi existat o astfel de structură nu am mai fi asistat la confruntările penibile dintre DNA și DIICOT.

3. Ministrul Justiției

În mod ciudat, poziția ministrului justiției nu a fost consolidată în raport cu Ministerul Public, deși incidentele din acest an făceau necesar un astfel de demers. Mă refer la poziția legislativă, pentru că poziția sa în dezbaterile care au loc la Parlament strălucește prin absență. Când apare totuși cu o luare de poziție, stârnește ilaritate. Așa s-a întâmplat cu comunicatul referitor la întâlnirea cu ambasadorii, în care a spus că aceștia nu au nimic împotrivă ca noi să legiferam cu respectarea principiilor legislației europene și a deciziilor Curții Constituționale. Sincer, nu știam, asa cum nu știu din ce motiv Liviu Dragnea continuă să-l tolereze în această funcție în care de 10 luni nu a întocmit niciun proiect de lege, nu s-a pronunțat cu privire la raportul inspecției judiciare pe care l-a invocat în nenumărate conferințe de presă și nu a rezolvat nimic din ceea ce, probabil, alianța PSD-ALDE, dar mai ales societatea în ansamblul ei se aștepta să rezolve.

4. Despre Societatea Civilă și ignoranța Clasei Politice

În doctrina politică clasică, atunci când se definește Societatea Civilă, se pleacă de la conceptul SOCIETATE (englezescul SOCIETY) care înseamnă “Asocierea de persoane care au un grad de interese, valori și scopuri comune”. Max Weber (1864-1920), sociolog, economist, om de știință, juranlist politic, analizând atent teoriile lui G. W. F. Hegel, A. Compte, L. Stein, K. Marx, W. Dilthey, W. Windelband, H. Rickert, G. Simmel (a se citi “Omul de știință și omul politic” cu prefața semnată de Raymond Aron) împreună cu Ferdinand Tonnies (1855-1936), sociolog german, împart SOCIETATEA după natura asocierii:

  • Gemeinschaft (comunitate, colectiv) – tradiție și legi familiale;
  • Gesellschaft (adunare, asociație) – asociere simultană a celor 3: acceptareautoconștiențăcvasicontractuală.

Societatea Civilă, în spiritul celor de mai sus, se definește ca “Ansamblul asociațiilor care nu sunt nici Statul nici Familia”. Nu orice asociație face parte din Societatea Civilă! Unele sindicate, unele asociații profesionale (mai ales cele din zona magistraturii care se comportă ca niște sindicate – limitându-se la interesele propriilor membri), grupurile eterogene neorganizate de manifestanți – cunoscute sub apelativul “Strada” la noi (“Maidanul” la ucrainieni etc. ) NU SUNT SOCIETATE CIVILĂ.

Dan Hazaparu

Justiția și statul de drept

Denumire eveniment: Justitia si statul de drept

Titus Corlățean – Ministrul Justiției a participat la eveniment

Locație: Palatul Parlamentului – sala Drepturilor Omului
Organizator: Fundația Română de Democrație prin Drept

Participanți:
– Asociația procurorilor din România
– Asociația magistraților din România
– Consiliul Superior al Magistraturii
– Curtea Constituțională
– Societatea Română de Criminologie și Criminalistică (prof. Rodica Stănoiu)
– Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române (prof. Mircea Duțu)
– Muzeul Național de Istorie (Ernest Oberlander-Tarnoveanu)
– Inspectoratul General al Poliției Române (chestor Liviu Popa)
– Facultatea de Filosofie (prodecan Constantin Stoienescu)
– Avocatul Poporului (Gheorghe Iancu; Valer Dorneanu)
– Academia de Poliție (secretar general Marius Chirvase)
– Facultatea de Drept (conf. univ. dr. Flavius Baias)

Amfitrioni:
– comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului – Roberta Anastase

Parteneri:
– Universul Juridic
– SIF MUNTENIA
– Concept Electronics

Cuvântul invitaților:
Augustin Zegrean – Președintele Curții Constituționale
Titus Corlățean – Ministrul Justiției
Nicolae Cabulea – Secretar de Stat al Ministerului de Interne
Mona Pivniceru – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
Gheorghe Iancu – Avocatul Poporului
Mircea Duțu – Directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române
Ion Ilie Iordachescu – Decanul Baroului București
Elena Simina Tănăsescu – Prodecanul Facultății de Drept a Universității București
Ispas Gabriel – Decanul Facultații de Drept a Universității Titu Maiorescu
Elisabeta Roșu – Vicepreședintele Curții de Apel București
Ionel Olteanu – Avocat
Marcel Lucaciu – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
Viorica Costiniu – Președintele de onoare AMR

Sistemul electoral în statul de drept

Fundația Română de Democrație prin Drept a organizat in data 20 august 2012, dezbaterea publică a societății civile intitulată Sistemul electoral în statul de drept”. Tema principală a acestei dezbateri a fost criza constituționala prin care trece țara noastră. Discutiile libere au stat la baza unei analize obiective a situatiei din Romania, iar rezultatul dezbaterii s-a concretizat intr-o scrisoare deschisa trimisa Curtii Constitutionale din Romania, respectiv Presedintelui acesteia, domnul Augustin Zegrean.